Am învățat să apreciez frumusețea simplă

Am avut curaj să te însoțesc într-o minunată excursie într-un loc de vis, în Ubud, Bali. Și sunt atât de mândră de mine că am făcut asta!

Am învățat atât de multe, mi-am consolidat relația cu mine, cu sinele meu lăuntric, mi-am dat seamă că m-am eliberat de suferința pe care o purtam după mine, pentru simplul fapt că nu trăiam în prezent, ci eram agățată de trecut, în atâtea aspecte. Ok…am Scleroză Multiplă. Și ce dacă? Mi-am arătat mie că pot să mă bucur de orice, din inimă, așa cum mi-am propus când am plecat de acasă. Mai mult de atât, am văzut că acceptând-o ca parte din mine, ne-am bucurat “amândouă”  de tot ce era în jurul nostru. Și ea, fiind acolo cu mine, mi-a arătat când să mă opresc, când să îmi iau “liber” de la numeroasele activități, când să nu încerc prea mult. Sincer, mi-a lăsat mână liberă destul de mult. Bineînțeles, au mai fost și fetele, sufletele minunate care nu m-au lăsat niciodată singură, care m-au cărat efectiv în spate prin păduri și plaje însorite, care au făcut asta să pară doar o altă activitate amuzantă. Și le iubesc pe toate pentru asta, și nu numai. Fiecare în parte a lăsat o urmă în sufletul meu. Mi-au arătat că nu am probleme să mă integrez în grupuri noi, doar că sunt mai selectivă. Și asta e ok. Unii oameni pe care îi întâlnim, poate trec prin viața noastră doar să își învețe ei o lecție, e ok să nu ne forțăm. În fiecare zi am înțeles ceva nou despre mine. S-au întâmplat mult mai multe. Mult mai multe lecții în fiecare zi. Pentru care sunt recunoscătoare și voi fi recunoscătoare în fiecare zi. Am învățat să apreciez frumusețea simplă, de la balinezii care făceau în fiecare zi ofrande de flori pentru zeii lor, de la zâmbetele și iubirea sinceră din tabără.

Florența, octombrie, 2015